|
|
|
|
|
|
|
|
   
Casa memoriala
Petofi Sandor

    Oferit publicului spre vizitare în anul 1960, muzeul este adapostit de castelul construit între anii 1740 - 1760 de catre familia Teleki. Aceasta resedinta a fost vizitata în calitate de oaspeti de marele muzician Francz Liszt si de scriitorul Jokai Mor. În perioada anilor 1846- 1847 aici, cunoscutul poet maghiar Petofi Sandor a scris câteva din poeziile sale traduse astazi în mai multe limbi. Piesele de mobilier, materialul iconografic, manuscrisele poetului au fost completate de-a lungul timpului prin donatii alcatuind un patrimoniu considerabil.

    La 1 ianuarie 1823 se naste Petofi Sandor , în târgusorul Kiskörös, comitatul Pesta, într-o familie modesta, tatal Petrovics Istvan mester macelar, iar mama sa Hrúz Maria de origine slovaca.
   În 1846 face o calatorie în Ardeal la Carei unde îl cunoaste pe contele opozitionist Teleki Sandor. În 1847 la Baia Mare coboara într-o mina, ocazie cu care scrie poezia " În mina". Sotii Petofi locuiesc în Coltau între 8 septembrie 1847 si 20 octombrie 1847. În timpul acesta Petofi Sandor a scris cele mai frumoase poezii de dragoste. Crezul sau poetic si politic este destainuit în anul 1847: " Daca poporul va fi stapân în poezie, nu va fi departe sa stapâneasca si în politica, iata ce ne învata acest secol, iata telul pe care trebuie sa-l urmarim….Sus cu poporul , în iad cu aristocratia!"
   Datorita atacurilor împotriva lui pe motiv ca se retrasese de pe câmpul de lupta, într-o scrisoare plina de demnitate cere sa fie primit în armata lui Bem, în Ardeal. La 19 ianuarie pleaca prin Medias la Slimnic, unde este primit cu deosebita caldura de generalul Bem, participând prima oara la lupta. Este distins cu "Medalia pentru merite în razboi".
   La 30 iulie 1849 încercuiti de trupele tariste poetul Petofi Sandor îsi afla moartea, în timpul retragerii.
   Scriitor national al poporului maghiar, Petofi Sandor cunoaste o audienta dintre cele mai elocvente pe toate meridianele lumii, transmitând în timp ardoarea unui temperament romantic cu o viziune fundamental umanista.

   

© 2004 Muzeul Judetean Maramures.
   Toate drepturile rezervate.

Webmaster:
Marcel Tura